Tu ce ai alege?

Una din ghicitorile mele preferate se potriveste excelent societatii actuale in care ne-am obisnuit sa masuram valoarea unui individ prin prisma "moralitatii sale". Va propun astfel urmatorul exercitiu:

"Trebuie sa fie ales un nou conducator al lumii, si nu conteaza decat votul dumneavoastra. Vi se prezinta trei candidati si vi se dau urmatoarele informatii despre ei:

Candidatul A: Se stie ca s-a asociat cu politicieni corupti si consulta astrologi. A avut doua amante, fumeaza ca o locomotiva si bea zilnic intre opt si zece Martini.
Candidatul B: A fost concediat de doua ori, obisnuieste sa doarma pana la pranz, in facultate a consumat opiu si bea in fiecare seara un litru de whisky.
Candidatul C: Este un erou decorat in razboi. De asemenea, este vegetarian, nu fumeaza, rareori pune gura pe cate o bere si nu si-a inselat niciodata nevasta.

Pe care dintre candidati il alegeti?

.....

Daca e sa evaluam corect si sa respectam ceea ce inseamna virtute in societatea actuala, modul in care viata personala, dezgropata sau inventata pana la cele mai mici unghere, ajunge sa te influenteze profesional, reactia oamenilor la ceea ce ei definesc drept "normalitate" si "virtute", setea deja ingrijoratoare de scandal sau "subiecte hot"... raspunsul C ar parea cel mai plauzibil. Deci...tu ce ai ales?

....
Iata si cine sunt in realitate persoanele descrise anterior:
Candidatul A: Franklin D. Roosevelt
Candidatul B: Winston Churchill
Candidatul C: Adolf Hitler


Afirmatia "suma viciilor ramane constanta" e cat se poate de adevarata. Fiecare dintre noi are parti bune si rele. E normal sa iei binele cu raul iar viata personala nu te defineste in mod necesar si din punct de vedere profesional.

Reprezentam viitorul

"Reprezentam viitorul”

Istoria postdecembrista ne-a demonstrat ca studentii sunt principalul motor de schimbare. Constientizand forta pe care o au la nivel individual si impreuna, ca grup social, studentii au marcat evolutia educatiei in special si a societatii romanesti in general.

Statutul de student înseamnă mai mult decât un şir de prelegeri si examene, o sala de curs sau o instituţie de învăţământ. Suntem, teoretic, parteneri in comunitatea academica, egali in drepturi si responsabilitati cu toti ceilalti: cadre didactice, personal auxiliar etc. Noi suntem cei care, asumandu-ne responsabilitatea propriului statut, il vom putea impune si in practica. Este datoria fiecaruia dintre noi sa ne implicam activ in propria educatie, in sistemul de reprezentare la nivelul fiecarei facultati/universitati.

A fi student inseamna sa iti asumi rolul de motor al schimbarii şi responsabilitatea pe care o implica aceasta. Mecanismele pe care le putem utiliza pentru a demara aceasta schimbare sunt, la nivelul facultatilor si universitatilor, atat studentii reprezentanti cat si organizatiile studentesti. Ei au demostrat ca se pot impune avand puterea de a coaliza opinii si de a produce schimbari.

De aceea democratia reprezentativa la nivelul institutiilor de invatamant superior este un sistem in care noi, studentii, trebuie sa ne implicam activ la toate nivelurile.

Alegerea propriilor reprezentanti ne vizeaza direct pentru ca vrem sa fim auziti, sa ne impunem propriile pozitii si sa schimbam aspectele negative ale programului de studiu in care ne formam. Trebuie sa ne alegem singuri reprezentantii in consiliile de facultate, in senatele universitare si in toate organismele existente la nivelul institutiei noastre de invatamant superior. Trebuie sa ii responsabilizam pe acesti studenti reprezentanti si sa fim permanent consultati/informati de acestia.

La randul lui, studentul reprezentant, trebuie sa isi asume raspunderea statutului de reprezentant si a faptului ca rolul lui in organismele decizionale este de a fi portavocea si negociatorul intereselor studentilor care l-au ales si pe care ii reprezinta. El trebuie sa se formeze si sa se profesionalizeze in domeniul regulilor si legilor care reglementeaza activitatea universitatii si sistemul de invatamant superior. Un adevarat student reprezentant trebuie sa fie caracterizat de: verticalitate, profesionalism, curaj si comunicare permanenta cu studentii pe care ii reprezinta.

Studentii au mers insa mai departe de nivelul local constituindu-se intr-o forta la nivel national, o forta care traseaza directii, schimba si impune politici, devenind un important factor de schimbare si sustinere a intereselor studentilor. Va intrebati cum se decide cresterea subventiei camine-cantine, a cuantumului burselor sau a finantarii programelor de studii? Va intrebati de ce suntem mentionati ca parteneri in actele normative si facem parte din organismele decizionale de la nivel local (universitate/facultate) si national? Va intrebati de ce exista locuri gratuite de tabara sau diferite beneficii sociale pentru studenti?

Raspunsul, atat de important dar din pacate prea putin cunoscut, este urmatorul: datorita federatiilor nationale studentesti. Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) este cea care lupta permanent cu institutiile nationale pentru respectarea drepturilor sociale si academice ale studentilor din intreaga tara. Reunind principalele organizatii studentesti din Romania, ANOSR s-a dovedit a fi acel factor care coaguleaza interesele studentilor la nivel national unde le reprezinta si le impune in mod consecvent.

Impreuna, studenti, studenti reprezentanti, organizatii studentesti si ANOSR am demonstrat ca suntem o forta care poate darama ziduri, care poate schimba mentalitati, care poate impune valori in sistemul educational si in societate. Prin ample miscari de protest, prin organizarea in ligi studentesti, prin implicarea in alegerea propriilor reprezentati si participarea la proiecte de constructie si formare ne-am castigat actualul statut. Dar trebuie sa mergem mai departe de atat.

Noi, studentii, nu vom accepta sa mai fim spectatori la propria noastra formare! Suntem parteneri si trebuie sa fim tratati ca atare.

Noi studentii: REPREZENTAM VIITORUL!

ATENTIE: se posteaza, se sforaie si exista tantari!

Imi aduc si acum aminte o lectie din cursul de comunicare politica: “daca vrei sa ai un discurs reusit niciodata nu incepi cu redactarea introducerii”. Ma intreb daca asta se aplica si in cazul blog-urilor?!

Facand acest experiment acum, trebuie sa recunosc existenta unor sanse considerabile ca nivelul de validitate si fidelitate al acestuia sa fie invers proportional cu dorinta mea de posta un prim articol “inteligent”.

Datele de pornire ale acestui experiment sunt ceva mai complexe, dat fiind ca ma aflu de 4 ore in fata laptop-ului incercand sa gasesc o imagine pentru title bar, vreo doua trei gadget-uri interesate si sa creez o imagine cat de cat unitara pe ultimul blog (trebuia eu sa imi fac doua nu? de parca unul singur nu era suficient...). Prin urmare acum, cand trebuie sa postez primul articol, nu stiu exact de unde sa incep iar atentia si creativitatea mea au fost deja testate vreme de cateva ore.

Revenind insa la articol, se spune ca e important sa te afli in atmosfera potrivita, sa ai starea de spirit in perfecta armonie, sa iti setezi clar obiectivele de comunicare, sa nu ai elemente in jur care sa iti distraga atentia. Ce se intampla insa cu obiectivele de comunicare atunci cand trebuie sa le setezi la ora 00:32, cand ai un brac german tolanit cu picioarele in sus, care sforaie langa tine, evident acompaniat de vreo trei tantari care s-au atasat de spotul rosu din coltul stanga sus al camerei?

Clar, in situatia asta trebuie sa scriu despre ce stiu, aparent, mai bine: despre mine! Ce vreau sa va comunic despre mine...lucrurile esentiale:

1. imi plac animalele dar pentru moment urasc toti cateii pe care ii cheama “Otto von Bismark de Tudor” (sper ca nu sunt multi!). Pana acum doua zile uram pisicile dar mai nou se pare ca am adoptat una...sa fi fost buna relatie cu “fiul meu” (catelul Otto) un factor definitoriu?

2. sunt o fire sociabila si evident ador sa fiu centrul atentiei. Daca nu sunt inconjurata de oameni sau nu lucrez in echipa ma simt ca un naufragiat care in disperarea lui e dispus sa relationeze cu tribul de canibali.

3. vorbesc mult si tare dar nu imi pierd coerenta sau vocea. Cu toate acestea urasc soneria propriului telefon, pe care in mod frecvent o schimb in tentativa de a varia “piticii pe creier”.

4. ador sa ma plimb prin tara si strainatate dar, fiind fumatoare, nu ma descurc prea bine la capitolul plimbare pe dealuri si munti – sectiunea urcare!

5. stau la casa, in fond mi-am dorit catel, dar benefiicind de o strada neasfaltata, la iesirea din Bucuresti, am ajuns dependenta de buletinul meteo. Dupa fiecare ploaie replicile de genul “s-au retras apele” sau “aluviunile dambovitei iti bat in poarta” m-au motivat serios in a cumpara cele mai la moda cizme de cauciuc, care intra evident peste perechea de pantofi eleganti/tenisi, sau in a investi intr-o buna relatie cu vecinii care au masina si pleaca la ore similare cu mine. Spun ore de plecare pentru ca niciodata nu stiu cand (in sensul de zi) sau la ce ora ma intorc acasa. Oricum am identificat si solutiile optime pentru problemele care pot aparea la intoarcere: ARIEL, VANISH, masina de spalat!

6. sunt dezordonata la capitolul haine sau cum imi arata propria camera. Cu toate acestea am o minte foarte bine organizata si ma descurc oricand sa imi gasesc lucrurile in propria-mi dezordine. Stie cineva, in afara de mine (evident!), afirmatia: “dezordinea proprie e mai ordonata decat ordinea altora”? In cazul meu se aplica!

Ar mai fi o multime de spus despre mine si cu siguranta, daca nu v-am plictisit deja, o sa mai postez pe tema asta. Introducerea a fost cam lunga se pare iar acum “imi pica ochii pe tastatura” de somn. ATENTIE: asta nu inseamna ca am ochi de melc, nu cunosc tastele sau cine stie ce! Inseamna doar ca sunt putin obosita!

Upss...acum constat ca m-am legat de introducere, am realizat un cuprins egocentrist, dar am uitat complet de incheiere. Cred ca voi face si eu ca in “Tanar si nelinistit”... las actiunea in coada de peste pana la sezonul urmator, in cazul de fata urmatoarea postare.

Somn usor tuturor si mie succes la prins cei trei tantari!